Ultimul weekend din toamna si abia acum imi dau seama cat de nelimitat l-am putut petrece . Si spun nelimitat pentru ca weekend-ul acesta am facul unul dintre lucrurile pentru care inca nu mi-am descoprit limitele : am lenevit! Iar ca sa ii gasesc si 'apogeul' o sa spun ca nici nu mi-am dat seama ca e ultimul si ma intreb apoi , cati oameni i-au mai dat atat de mare importanta ultimului weekend din toamna acestui an!? Am lenevit atat de mult incat mi-am permis chiar sa uit de onomastica unui bun prieten ! Rusine sa-mi fie! Si vis a vis de limite, acum imi trece prin cap ceea ce afirma Dorian Gray al lui Oscar Wilde , 'a defini inseamna a limita' si... repede ca si cand creierul meu ar fi programat sa realizeze mereu conexiuni , imi transmite : 'tu niciodata nu iti vei putea defini lenea! ' Rad!
' Maine trece toamna! ' , m-am gandit eu sa imi chinui statusul cu niste cuvinte demne de un bun filosof! Catalin Catalin: poimaine
micha: da..la naiba, am uitat
Intr-adevar, chiar poimaine trece toamna...a strigat nerabdarea din mine!
duminică, 29 noiembrie 2009
marți, 24 noiembrie 2009
De ce ma inspaimanta frunzele

Toamna tarzie imi doresc in fiecare an , de obicei nu mi-o doresc nicicum- tot vine. Imi scurteaza zilele, noptile mi le face reci si triste , fara cantec si dans si nu ma lasa nicodata sa prind rasaritul in apa. Ma acopera cu frisoane nostalgice...e un hot de vara ! Se supara zilele si capata iz bacovian, se sting stelele pe cerul imbulzit de nori furiosi...si frunzele, prea multele frunze imi sufoca gandirea si ma fac neputincioasa , lenesa si nostalgica. Ma acopera lent si patrunzator imi intra in vara...frunze pe strazi, frunze in suflet , pe buze...tot frunze. Amagitor soare isi strecoara razele printre solzii tai din cand in cand si reuseste sa iti indulceasca hotia. Si atunci te iert, esti un hot iertat. Astept in fiecare an, insa, sa imi promiti ca vei trece repede. Niciodata nu o faci! Ma intreb cine te face sa fi asa si abia atunci imi dau seama ca frunzele te chinuie. Esti cumva o iubita singura, caci frunzele te parasesc si in zborul lor pluteste amagirea. Stiu, frunzele sunt iubitul tau iar cand voi va impacati e vara! Zambesc...
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
